• 4,6656

  • 3,9462

  • 4,0129

  • 165,6222

  •  

    snb1

    Francul elveţian este probabil moneda care a provocat cele mai mari turbulenţe în Europa ultimelor decade.

    De la deranjul provocat de George Soros pe bursa londoneză când lira a fost serios afectată, Europa nu a mai cunoscut un fenomen de asemenea amploare.

    Problema francului este una central şi est europeană dar rădăcinile sunt în Vest, în ţara unde se fac ceasuri şi o monedă de refugiu care se apreciază pe timp de criză, Elveţia.

    Banca Elveţiei este cea care emite francul şi este văzută în exterior ca o instuţie stabilă, protectoare, un fel de BNR mai occidental. Lucrurile stau puţin altfel.

    Board-ul executiv al SNB

    Banca Elveţiei nu are nimic de a face cu o bancă centrală clasică, deşi printre atributele ei se găsesc şi caracteristici ale unei astfel de bănci.

    SNB este o instituţie care în proporţie de 48% are acţionari privaţi, persoane individuale şi entităţi financiare. Restul de 52% revine cantoanelor şi băncilor cantonale din Elveţia.

    În aceste condiţii, bilanţul SNB nu este o chestiune lipsită de importanţă.  În general, dividendele plătite de SNB rareori depăşesc 1.5 milioane franci, numai că Reuters a anunţat în ianuarie că SNB va plăti acţionarilor dividende de peste 2 miliarde de franci.

    Guvernul însă, deşi nu este acţionar , este cel care ia partea leului din profiturile de multe ori foarte mari pe care le face SNB.

    Specialişti financiari ca Gavyn Davies sau Cullen Roche, invitaţi în studiourile Bloomberg de mai multe ori, dau vina pe structura corporatistă a SNB în privinţa fluctuaţiilor francului.

    În 2014, SNB  a avut un profit de 34 miliarde de franci profit din care 12 miliarde de franci din ratele de schimb.

    Rezultatul a fost unul surprinzător după deficitul de 9 milioane de franci înregistrat în 2013.

    SNB, condusă de guvernatorul Thomas Jordan, are rezerve în alte monede ce totalizează echivalentul a circa 495 miliarde de franci, după ce a cumpărat masiv valută pentru a menţine pragul de 1.2 franci la un euro, eliminat  în ianuarie 2015.

    Aprecierea bruscă a francului din ianuarie va facilita Băncii Elveţiei vinderea treptată a excesului valutar la un curs foarte bun.

    Banca a anunţat că va plăti guvernului federal circa 2 miliarde de euro din profitul său operaţional pe 2014.

    Alte detalii interesante despre SNB: Thomas Jordan, guvernatorul băncii este numit de către Consiliul Director, format din 3 membri, aleşi de guvernul federal, cel care are o mare putere de cizie în cadrul băncii.

    Ciudăţeniile SNB nu se opresc aici. Cel mai mare acţionar individual al SNB nu este vreun mogul elveţian ci un profesor german, om de afaceri ce deţine 5.6% din SNB.

     

     

    Acest articol este proprietatea Pagina de Bănci și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

    Related Posts

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    Scroll to top