• 4,6656

  • 3,9462

  • 4,0129

  • 165,6222

  • SCHIMB VALUTARValuta a avut întotdeauna un farmec aparte pentru români, iar acesta pare că s-a transmis și către bănci. De la bișnițarii din anii 90, care schimbau valută pe stradă, și până la băncile din zilele noastre,care o schimbă la casierie, nu s-au schimbat decât locația și dimensiunea pieței. Rezultatul este același: îmbogățirea cu orice preț pe spinarea celor care preferă alte bancnote verzi decât cea de un leu.

    Trebuie să recunoaștem că o comparație între bancheri și bișnițarii cu teancul de dolari la purtător este un pic forțată și nedreaptă. În defavoarea celor din urmă care, fără să aibă un Mugur Isărescu al lor, au reușit să câștige doar cât pentru un Mercedes second-hand sau pentru o casă în Drumul Taberei. Băncile nu se încurcă însă cu cifre mici, ci fac anual profituri de zeci sau sute de milioane de lei fiecare din activitatea, aparent banală, de schimb valutar.

    Dacă ar fi profituri însoțite de muncă multă sau de riscuri semnificative asumate, ar merita laude sincere. Realitatea e însă alta. Sistemul bancar nu face nimic mai mult decât să se interpună între cei care au nevoie de valută și cei care dispun de un exces de euro, dolari, franci elvețieni, etc. Iar pentru asta percepe niște taxe exorbitante și absolut nejustificate.

    Într-un top al lipsei de rușine pentru ziua de vineri, ultima lucrătoare a acestei săptămâni, conduce BRD, cu o diferență de 15 bani între prețul de vânzare și cel de cumpărare la euro, urmată de BCR cu 14,5 bani, OTP și Unicredit Țiriac cu 14 bani, Intesa Sanpaolo cu 13,8 bani și Raiffeisen cu 13 bani. 15 bani înseamnă un profit de aproape 3,5%, în cazul în care banca este atât la vânzare, cât și la cumpărare.

    Nu este însă nevoie ca banca să își asume riscul de a rămâne cu o poziție valutară deschisă, pentru că în momentul în care clientul vine să cumpere valută, de exemplu, iar banca primește lei la schimb, aceștia pot fi schimbați imediat pe piața valutară interbancară. Acolo, diferența între cursul de vânzare și cel de cumpărare este nesemnificativă, asigurând în final un profit garantat.

    Piață artificială creată cu sprijinul BNR

    După cum se poate observa, băncile cele mai mari din sistem își permit să mențină și cea mai mare diferență în privința cursului valutar, pentru că mulți clienți sunt obligați să schimbe valuta acolo pentru a plăti rate la credite sau pentru a face diverse alte plăți (facturi, transferuri bancare, etc.). Schimbul valutar la ghișeu nu are nici pe departe cea mai mare pondere, el fiind depășit de transferurile bancare prin ordin de plată sau internet, acolo unde clienții chiar nu au de ales, iar schimbul valutar se face automat, la cursul băncii.

    Faptul că la casele de schimb valutar nebancare se practică diferențe cumpărare/vânzare chiar și de doi bani arată că motivul pentru care băncile au costuri ridicate nu ține de acoperirea unor costuri proprii, ci de valorificarea unei poziții de forță în fața clienților.

    Iar rezultatele sunt spectaculoase. Profitul obținut în 2013 din operațiuni de schimb valutar s-a situat, la nivelul întregului sistem bancar, în jurul nivelului de două miliarde de lei. Campioni au fost, bineînțeles, tot BRD și BCR, cu 340 milioane, respectiv 350 milioane de lei. În cazul BRD, veniturile nete din diferențe de curs valutar au totalizat jumătate din veniturile nete obținute din comisioane.

    ”Euroizarea” țării, petrecută cu acordul tacit al Băncii Naționale, a creat o piață artificială de schimburi valutare, pe care băncile o exploatează și din când în când mai pun niște paie pe foc. Așa s-a întâmplat înaintea crizei, când creditele se dădeau aproape exclusiv în valută, și se întâmplă în continuare, la vedere sau pe ascuns, într-o economie care a ajuns, cu ceva ajutor, să fie complet dependentă de ”drogul” valutar.

    Acest articol este proprietatea Pagina de Bănci și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

    Related Posts

    2 Responses to Cum câștigă băncile MILIARDE pe spinarea românilor cu credite în valută

    1. cris spune:

      Exista franci la RIB

    2. media spune:

      CHF -ul nu a existat niciodata la casele de schimb valutar –fizic vorbind ,ci doar scriptic . Daca vrei sa platesti o rata in chf , mergi la ghiseul bancii si ei fac operatiunea prin casa lor de schimb valutar ( adica niste tranzactii scriptice prin intermediul carora te spoliaza de niste bani in plus fata de rata stabilita in contract , si nicidecum nu ai sa pipai vreodata vreun chf in palma ta ). Am cautat la toate bancile din oras chf , pentru a plati rata insa este de fapt o marfa inexistenta fizic , ea existand doar virtual .

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    Scroll to top