• 4,6618

  • 3,8861

  • 3,8986

  • 164,0125

  • Franc elvetian

    Informaţii tot mai interesante ies la iveală în ultimul timp despre afacerea CHF. Dacă alte ţări mai resposabile faţă de cetăţenii lor gen Ungaria sau Croaţia au luat sau intenţionează să adopte măsuri de sprijinire a masei debitorilor, în România lucrurile trenează.

    BNR se distanţează de problemă, ba mai mult pretinde că a lansat avertismente la timp. Asta nu o împiedică să se transforme în avocatul băncilor în faţa populaţiei. Ni s-au prezentat pierderi de miliarde fără să ni se explice mecanismul, ni s-a vorbit de faptul că debitorii trebuie să respecte un contract din moment ce l-au semnat.

    Dar dacă produsul cumpărat prin acel contract are vicii ascunse? Dacă vânzătorul sau o parte din ei ştiau acest lucru?

    Este posibil ca o parte din bănci şi din personalul bancar să nu fi avut habar de riscul prezentat de către francul eleveţian.

    Este imposibil ca pe traseul lung al francilor, SNB(Banca Centrală a Elveţiei) – bănci comerciale elveţiene- bănci mamă – filiale româneşti să nu fi ştiut nimeni despre riscul sistemic al francului.

    Chiar nimeni nu a ştiut că CHF a declanşat astfel de episoade şi în trecut?

    Creditele ieftine în franci, istorie ciclică 

    wp

    Un exemplu în acest sens este Australia anilor 80. Fermierii australieni au fost tentaţi cu credite ieftine în franci elveţieni dar şi yeni, produse financiare a căror dobândă era mult mai mică decât în cazul celor în dolari australieni.

    Toată povestea s-a întâmplat între anii 1984-1987, exact cu 20 de ani înainte de creditarea masivă CHF în Estul Europei.

    Fermierii australieni au luat credite de dezvoltare în CHF, monedă care ulterior s-a apreciat rapid în raport cu dolarul australian, apreciere care a ajuns aproape de 100%.

    Creditele au avut cam aceeaşi istorie ca în România şi Estul Europei. Fermierii australieni erau refuzaţi la creditele în dolari australieni în schimb se calificau la cele în CHF acre aveau o dobândă de 4% până la 7%.

    Dobânzile la creditele în dolari australieni erau atunci între 10 şi 16%.

    În 1986 dolarul australian s-a depreciat. Un fermier care împrumutase echivalentul în franci a 400.000 de AUD a relatat la o emisiune TV din Australia faptul că împrumutul ajunsese la 720.000 AUD.

    Dacă în 1985 un dolar australian valora doi franci elveţieni, în 1987 valora doar unul, Joanne Finlay, jurnalist.

    Am fost un cumpărător de bună credinţă, nu un speculator. Nu trebuia să mi se permită un împrumut pe 5 ani din moment ce existau date că poate fi un dezastru pe termen lung, David Holmes, fermier

    Cazul creditelor în franci elveţieni din Australia anilor 80 a coalizat sute de fermieri afectaţi de acest gen de credite, totul culminând într-o problemă la nivel guvernamental, care a întors politicienii împotriva băncilor mult timp însă după deprecierea masivă a dolarului autralian împotriva băncilor .

    Băncile incriminate atunci au fost Westpac Banking şi ANZ Bank.  Criza declanşată în Australia a fost una majoră, cu procese, decizii la nivel de guvern, emisiuni TV şi proteste. Mai mult, unul dintre bancherii de la Westpac a făcut publice două scrisori din care reieşea clar că banca ştia că CHF va creşte.

    Ecoul acestei crize a ajuns cu siguranţă în Europa astfel că problema rămâne valabilă. Este imposibil ca pe traseul Banca Elveţiei-bănci elveţiene-bănci cu filiale în România-consumatori şi nu în ultimul rând BNR, să nu fi ştiut nimeni despre riscurile CHF.

     

    Acest articol este proprietatea Pagina de Bănci și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

    Related Posts

    6 Responses to Chiar nu ştiau băncile? Criza CHF din Australia anilor 80

    1. […] îngrămădiți, fie sunt escroci de elită, infractori care ar trebui să stea după gratii: paginadebănci.ro, digi24.ro, bancherul.ro. Intrați pe fiecare link și vedeți înșelătoria și escrocheria […]

    2. ionut spune:

      Bun articol, dar incomplet. Cum s-a terminat acea criza din Australia domnule Mihai Calin? Ce au facut australienii?
      Hai, fi un pic mai explicit.

    3. Camelia spune:

      ISARESCU SI BANCHERII DE TOP STIAU, DAR FARA CREDITELE IN CHF BANCILE NU PUTEAU ATINGE TARGET-URILE PENTRU BONUSURILE URIASE ALE BANCHERILOR. POLITICA DE CREDITARE FARA CAP „cu buletinul” A DUS LA CRESTEREA EXPONENTIALA A PRETURILOR LA IMOBILE SI TERENURI, ASTFEL CREDITELE IEFTINE „In aparenta” AU PERMIS IMPOVARAREA SI MAI MARE A POPULATIEI.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Scroll to top