• 4,6618

  • 3,8861

  • 3,8986

  • 164,0125

  • ionut-dumitruMajorarea salariilor, propusă de premierul Victor Ponta în an preelectoral, va avea un impact bugetar de 5,5 miliarde de lei, respectiv de peste 2% din PIB, ceea ce ar conduce la un deficit bugetar de peste 4%, în condițiile în care deficitul bugetar s-ar plasa anul viitor, oricum, la cel puțin 2,2% din PIB din cauza măsurilor din noul Cod Fiscal, consideră președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

    „Pe partea de salarii, impactul din Codul Fiscal, aşa cum a fost aprobat, am discuta de un deficit bugetar, dacă nu ar mai creşte salariile, de 2,2% din PIB anul viitor, care nu e o tragedie. Problema apare atunci când discutăm despre creşterile potenţiale de salarii, care pot duce deficitul la peste 4%, dacă se materializează în forma în care Guvernul intenţionează să o aprobe. Discutăm de un impact bugetar, dacă s-ar aplica o convergenţă către noile salarii de 60%, de 5,5 miliarde lei, discutăm de peste 2% din PIB”, a declarat joi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), citat de Mediafax.

    El a arătat că se pune problema legată de sustenabilitatea creşterilor de salarii, în condiţiile în care cheltuielile de salarii au scăzut de la circa 10% înainte de criză la puţin peste 7% din PIB, iar în contextul realizării convergenţei de 60% s-ar ajunge la peste 9% din PIB.

    „Practic, am reversa cea mai mare parte a ajustărilor făcute în ultimii ani. (…) Pare că presiunea pe creşterea ponta mtonumărului de salariaţi a început să avanseze, context în care ne putem aştepta ca, dacă creşterile de salarii din sectorul bugetar vor fi ample, să discutăm de o factură de salarii în sectorul bugetar care poate deveni din nou nesustenabilă”, a spus Dumitru.

    Totodată, el a atras atenţia că salariul minim a crescut destul de rapid, iar anul viitor raportul dintre salariul minim şi cel mediu va ajunge la 50%, ceea ce va plasa România în topul ţărilor din regiune, astfel că poate deveni o problemă de competitivitate. La salariile mici povara fiscală rămâne încă foarte mare, însă la cele medii România se apropie de media europeană.

    Dumitru a punctat că nu e momentul potrivit de a creşte deficitul bugetar, mai ales că datoria publică a României, situată la 40% din PIB, nu este deloc mică. „Avem constrângeri importante pentru că finanţatorii principali sunt băncile, care sunt supraexpuse faţă de guvern, 22% din bilanţurile lor reprezintă expuneri pe guvern”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

    El a menţionat că economia are toate „ingredientele” necesare pentru creşterea consumului, cu salarii care cresc relativ repede, ca şi masa de salariaţi, sentimentul consumatorului, care a ajuns la aceeaşi încredere pe care o avea înainte de criză, precum şi creşterea consumului de 5%, astfel că stimularea sa nu mai este necesară, aşa cum a intenţionat Guvernul prin scăderea cotei de TVA.

    supermarket 2„Sunt mai mult de doi ani în care consumul a crescut mai repede decât PIB, pe când investiţiile performează slab. Consumul a crescut deja peste rata ofertei. În plus, creditarea a început să crească, evoluţia şi dinamica creditelor noi e foarte alertă, vorbim de o creştere de peste 30%, dinamica fiind dată de creditele în lei, cu cea mai mare creştere a creditului de consum. Dacă adăugăm creditul ipotecar prin Prima Casă, vorbim de o creştere de 60% de la începutul anului, deci avem o dinamică foarte mare în zona de consum”, a mai spus Dumitru.

    Preşedintele Consiliului Fiscal a reiterat ideea că problema cea mai mare rămâne în zona investiţiilor, în special în cea a investiţiilor publice, unde se va înregistra o scădere şi în acest an, ceea ce afectează serios competitivitatea României.

    Autorităţile trebuie să se concentreze pe infrastructură, care plasează România „extrem de prost” în orice clasament, la fel de neglijate fiind şi sectorul educaţiei primare şi al sănătăţii. „Ca politici publice, trebuie să ne ducem în zonele în care stăm prost la competitivitate”, a subliniat Dumitru.

    anaf1În ceea ce priveşte veniturile fiscale din primul semestru şi colectarea taxelor şi impozitelor de către ANAF, preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că s-a observat într-adevăr o îmbunătăţire a colectării, la 31,74% ca procent din PIB-ul pe prima jumătate a anului, de la 31,13% în primul semestru al anului trecut, dar în condiţiile în care anul trecut a fost „extrem de slab” în materie de colectare TVA.

    „Anul trecut, s-au pierdut 0,5 procente din PIB la colectare, iar pierderea puternică de anul trecut a fost recuperată anul acesta. Faţă de anii trecuţi, avem doar 0,1-0,2% în plus la colectarea TVA, ceea ce nu este mult. De abia de acum înainte putem discuta de efecte pe termen mediu sau nu, dacă discutăm de o tendinţă sau nu. Pentru asta, cifrele ar trebui să fie semnificativ mai mari”, a conchis Dumitru.

    Acest articol este proprietatea Pagina de Bănci și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

    Related Posts

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Scroll to top